Legalizarea semnaturii traducatorului
Notarul public poate legaliza semnăturile părţilor pe acte pentru care forma autentică nu este obligatorie. De asemenea, la notariat se mai pot legaliza specimene de semnătură şi sigilii.
Traducerile de pe înscrisuri din şi în limba română se efectuează numai de către persoanele autorizate a efectua traduceri, înscrise în lista-anexă nr. 2 la Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 233/C/1996.
Autorizarea efectuării traducerilor se acordă în baza cererii persoanei interesate, dacă în urma verificărilor se constată că îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 38 alin. (2) din Regulamentul de punere în aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995.
Persoanele autorizate să efectueze traduceri se înscriu într-o evidenţă specială care se întocmeşte de către compartimentul de specialitate notarială din cadrul Ministerului Justiţiei.
Lista cu traducătorii autorizaţi, întocmită pe baza acestei evidenţe şi care se comunică celor interesaţi, se actualizează în cursul primului trimestru al fiecărui an.
Traducerea înscrisului ce se dorește a fi tradus trebuie prezentat notarului public ȋn una din următoarele forme:
- Ȋn original – ȋnscris autentic sau sub semnătură privată cu dată certă, legalizare de semnătură ori certificare.
- Ȋn copie legalizată ori certificată de autoritatea competentă care deține originalul.
Nu se poate traduce un ȋnscris sub semnătură privată care nu are dată certă, legalizare de semnătură ori certificare.
Nu se poate legaliza semnătura interpretului şi traducătorului autorizat dacă ȋnscrisul prezentat spre traducere este ȋn copie simplă.
Toate menţiunile, certificările şi legalizările se vor face în limba în care se traduce înscrisul.
Traducătorul va prezenta la biroul notarului public care legalizează semnătura sa înscrisul tradus, vizat de el, precum şi traducerea în atâtea exemplare câte sunt necesare părţii, plus unul pentru arhiva notarului public.
Notarul public este obligat să verifice cuprinsul înscrisului tradus şi va refuza legalizarea semnăturii traducătorului dacă textul contravine legii sau bunelor moravuri.
Listă acte necesare
- Exemplarele înscrisului, nesemnate;
- Acte de identitate;
- Pentru sigilii, sigiliul propriu-zis.
Pentru legalizarea specimenului de semnătură, partea va semna în fața notarului public o declarație din care reiese ca acesta este specimenul sau de semnătură (cum semnează de obicei).
Pentru legalizarea sigiliului este necesară prezentarea sigiliului notarului public. Acesta se va aplica pe document în fața notarului public.